Alcoolism se refera la ansamblul tulburarilor legate de consumul de alcool. Alcoolism sau consumarea frecventa de alcool duce la dependenta cronica si treptat la efecte grave pentru dependenti, nu numai prin pierderea capacitatilor contribuante la progresul social al tot mai multor persoane (ce au devenit dependente de alcool), ci si prin faptul ca acestea au conduite destructive si de multe ori fac boli grave. Efectele alcoolismului cronic sunt totdeauna si fizice.

Alcoolul duce la intoxicare insidioasa, afecteaza rinichii si sistemul digestiv, ficatul, provoaca polinevrite, duce la scaderea si lipsa vitaminei B, la leziuni ale creierului, ori tulburari de metabolism. Crizele de intoxicare alcoolica (de delirum tremens) se manifesta prin tremuraturi, cosmare etc.

Alcoolismul este treptat însotit de tot mai numeroase indispozitii, crampe, anorexie, epuizare, ezitare, neurastenie, disparitie a energiei si vointei, indiferenta, crize de gelozie, de mânie, violente excesive, coliziuni grave, parasiri ale familiei, ale copiilor. Pe plan psihologic alcoolul face ca toate evenimentele sa devina grave pentru alcoolic si sa solicite ca atare reactii de aparare violente si grave (precum se vede din cele descrise mai sus). La femei alcoolismul se manifesta sub forma de crize de isterie.

Alcoolismul grav produce psihoze
 

In starile de delirum tremens pot avea loc paralizii, momente de groaza intensa, sinucideri, omucideri, iar internarea imediata este absolut necesara. Exista toleranta relativ individuala la alcool. Alcoolismul afecteaza grupurile sociale cu profesiuni dure, dar si economistii, functionarii, tineretul in mediul urban si oamenii adulti si spre varsta a treia in mediul rural. Alcoolismul se extinde la femeile tinere. In tarile nordice se vând bauturi alcoolice numai in anumite centre. Exista si o relatie intre cantitatea de alcool ingerata si respiratie.

S-au facut numeroase cercetari privind efectele alcoolului asupra structurilor psihomotorii, ale timpul de reactie, ale vederii stereoscopice, ale identificarii formelor (privind semnalele rutiere si situatii rutiere de accidentare), asupra atentiei difuze si in miscare.

Riscul de accidente se manifesta la 0.50 grame ca limita medie pentru conducatorii de vehicule de orice fel. Totusi, numarul accidentelor mortale datorita alcoolemiei este în crestere sezoniera (cu diferite curbe pe zilele saptamanii) si anuala. Exista studii ce pun în evidenta efectele nefaste privind copiii nascuti in familie in care unul sau amandoi parinti sunt alcoolici.

Desigur se pune intrebarea de este in crestere alcoolismul?
Raspunsul este clar: prin ingerarea de alcool are loc relativ foarte repede o crestere a caldurii corporale care creeaza un efemer confort fizic. La acesta se adauga o stare de excitatie-inviorare si de euforie, care este sustinuta si de faptul ca bauturile alcoolice sunt social considerate de praznic, de sarbatorire si creeaza iluzia perpetuata, efemara si solicitanta pentru clipe de distantare, de foarte activa antrenare a oamenilor din societatea moderna, dorinta de a face iesiri din tensiunile solicitante ale vietii cotidiene.
Toate statisticile nationale cuprind date privind situatia alcoolemiei, a accidentelor rutiere in ansamblu, si a deceselor prin accidente rutiere provocate de conducatori cu alcoolemie crescuta.