SIDA - virusul HIV
Ce este SIDA ?
De obicei în momentul in care un pacient este diagnosticat ca avand SIDA (Sindromul Imuno Deficientei Autodobandite ), el se
afla in ultimul stadiu al unei infectii cunoscute ca virusul HIV.
Ceea ce ucide nu este virusul
in sine, ci faptul ca acesta anihileaza capacitatea organismului de a lupta cu boala, atacand sistemul imunitar si creand un mediu propice dezvoltarii bacteriilor si virusilor.
Virusul HIV se ataseazã de celulele de tip T (numite astfel datorita timusului care le confera proprietati unice).
Existã trei tipuri de celule
Unul este celula T - ucigsa, care distruge efectiv celulele bolnave
care au fost invadate de un virus. Cel de-al doilea tip este celula moderatoare, care incetineste
productia de anticorpi a celulelor de tip B in momentul in care infectia scade in intensitate; aceste celule lupta impotriva
invadatorilor producand diferite subtante.
Cel de-al treilea tip este celula
cunscuta sub numele de T-4 , care este tinta preferata a unui virus SIDA. Celulele T-4 identifica virusul,
stimuleza producerea de anticorpi de catre celulele B si apoi activeaza celulele ucigase.
Sistemul imunitar al organismului se bazeaza pe starea fizica a
persoanei in cauza. Infectia SIDA începe o data cu patrunderea virusului in sange, dupa
care urmeaza alegerea celulelor ce vor fi infectate, invadarea lor, modificarea ARN-ului in ADN cu dubla si invadarea cromozomilor,
urmand apoi preluarea controlului asupra productiei de celule. Dupa aceasta poate ramane ascuns timp de saptamani, luni sau chiar ani,
fara sa apara vreun semn de boala. Aceasta este starea de incubatie .
În cele din urma, de obicei dupa o perioada de sase pana la opt saptamani, materialul viral depozitat in celula devine activ,
probabil in urma unei invazii bacteriene sau a unei alte infectii. Din acest moment incepe un proces constant ce va duce la aparitia
stadiului final al bolii. Sub comanda ADN-ului viral, celula
incepe sa produca copii ale virusului SIDA intr-un ritm alarmant, distrugand de obicei celulele
in timpul procesului, dar creand in aceelasi timp noi virusi, care infecteaza alte celule. Pe masura ce tot mai multi virusi SIDA
parasesc noile celule, ei invadeaza alte celule pana cand celulele T-4 nu mai pot face fatã si un numar foarte mare dintre ele sunt
distruse.
Semnalele care ar trebui sa atraga atentia celulelor ucigase T si a celulelor B slabesc in intensitate si pana la urma sistemul imunitar
se prãbuseste, lasand organismul la discretia unor banali si inofensivi germeni si bacterii, care se pot multiplica acum pana
cand dau nastere unor boli fatale.
Deoarece virusul HIV afecteaza sistemul imunitar, care garanteaza
protectia organismului impotriva parazitilor, ciupercilor si virusilor, victimele SIDA contracteaza uneori infectii neobisnuite,
forme rare de pneumonie si cancer, rezistand in acelasi timp infectiilor comune.
Din momentul in care virusul incepe sa se multiplice, intr-un ritm
exploziv, nimic nu il mai poate opri. In circa doi ani de la atacul asupra sistemului imunitar victima
este moarta, foarte putini au supravietuit mai mult de trei ani. Numarul tintelor virusului s-a marit, incluzand acum celulele B,
monocitele (celule care devoreaza bacteriile invadatoare), celulele sistemului nervos si probabil celulele ucigase T - orice fel de
celule care au legatura cu celulele T 4. Totodata virusul poate infecta si creierul, producand grave probleme
neurologice, motorii si psihice, de vreme ce si in creier, ca in orice alta parte a corpului se gasesc celule T4.
Cum se raspandeste SIDA ? Oamenii de stiintã nu au reusit sã descopere pânã în momentul de
fatã cum se rãspândeste de fapt SIDA, dar se stie cã nu se rãspândeste prin simplul contact cu o altã persoanã.
Ca si bolile venerice nu se transmite printr-o strângere de mânã sau printr-o îmbrãtisare.
SIDA se transmite în special prin sânge în urma actului sexual si cu precãdere în urma sexului anal, practicat de cãtre persoanele
homosexuale de sex masculin, în urma sexului oral, atunci când partenerul are rãni deschise sau infectii ale cavitãtii bucale sau
ale buzelor. Boala se mai transmite si în urma folosirii aceleiasi seringi de
cãtre consumatorii de droguri sau în urma actului sexual între persoanele de sex masculin si partenerele lor.
Totodatã, mamele bolnave îsi pot infecta proprii copii încã
nenãscuti, precum si (într-o mai micã mãsurã) femeile bolnave pe
partenerii lor sexuali.
SIDA nu se transmite în urma împãrtirii aceleiasi locuinte si a
folosirii acelorasi obiecte , dar membrii familiei unei persoane
infectate nu trebuie sã foloseascã aceeasi periutã de dinti sau
orice alt obiect care poate produce zgârieturi sau tãieturi.
Nu s-a putut stabili dacã sãrutul pe buze poate determina infectia,
dar în orice caz nu sunt recomandate sãrutul propriu-zis si sexul
oral, în special dacã existã rãni deschise.
Existã cazuri în care sorele medicale au contractat boala
întepându-se accidental cu un ac în timp ce tratau persoane
infectate.
Cum mã pot proteja de îmbolnãvire ?
Deoarece SIDA nu este o boalã care se transmite pe cãi obisnuite,
decizia asupra metodelor de prevenire este una personalã.
Cercetãtorii, organizatiile de homosexuali, medicii si centrele de
tratament au stabilit câteva reguli de bazã în efortul lor de a opri
rãspândirea bolii. Aceste reguli sunt prezentate mai jos:
(1) Practicarea sexului protejat. De vreme ce virusul a fost
depistat de cele mai multe ori la persoane homosexuale de sex
masculin cele mai multe recomandãri privind prevenirea îmbolnãvirii
le sunt adresate dar ar trebui respectate de cãtre toatã lumea.
(2) Evitarea partenerilor sexuali necunoscuti sau a unui numãr mare
de parteneri sexuali. Nu uitati cã întrebând posibila partenerã sau
posibilul partener despre trecutul sexual veti fi aproape sigur
mintiti, asa cã este mai bine sã întretineti relatii cu persoane a
cãror istorie sexualã vã este cunoscutã.
(3) Evitati sexul anal sau oral si contactul cu sperma, sângele,
fecalele sau urina partenerului.
(4) Nu folositi obiecte sexuale în comun cu partenerii. Datoritã lor
virusul s-ar putea infiltra în sânge prin rupturile tesutului,
cauzate de frecare.
(5) Nu întretineti relatii sexuale cu consumatori de droguri,
aceasta însemnând si sãrutul, muscãturile si sexul oral.
(6) Evitati sexul oral cu parteneri infectati sau un grad de risc
ridicat dacã totusi vã îmbolnãviti nu mai practicati relatii sexuale
cu nimeni altcineva. Prin sexul oral se mai pot rãspândi sifilisul,
gonoreea si herpesul, care toate pot deveni o etapã premergãtoare
infectiei cu virusul HIV.
(7) Folositi prezervativele si spermicidele. Prezervativele ar
trebui sã fie din latex, deoarece acestea sunt mai sigure (nu în
totalitate, totusi), apoi asa-numitele materiale "naturale". Nici
prezervativele si nici spermicidele nu pot garanta eliminarea
riscului de îmbolnãvire, dar acesta va fi cu sigurantã mult mai
redus.
(8) Evitati inhalarea nitratilor volatili sau a substantelor de
genul heroinei. Acestea pot contribui la slabirea sistemului
imunitar.
(9) Nu vã spãlati imediat înainte sau dupa actul sexual. Aceasta
poate slãbi rezistenta naturalã a organismului împotriva bolii.
(10) Nu folositi lubricanti pe bazã de petrol pentru rect sau vagin.
Ele pot retine germenii si pot irita mucoasele. Este recomandabil sã
folositi lubricanti pe bazã de apã.
(11) Gãsiti alternative pentru practicile sexuale nesigure, cum ar
fi atingerile, mângâierile, îmbrãtisãrile fãrã introducerea
penisului. Chiar dacã nu consumati droguri, nu sunteti homosexual
sau bisexual si nu întretineti relatii sexuale cu parteneri
multiplii, necunoscuti sau cu prostituate existã totusi o
posibilitate, destul de redusa, de infectie.
Mãsurile de prevedere în acest sens tin de bunul bun-simt:
a) Nu folositi lame de ras, periute de dinti sau orice alt obiect de
aceest gen, fãrã a îl steriliza în prealabil.
b) Daca intrati in contact cu sange sau secretii ale corpului, daca
atingeti membrane ale gurii sau alte locuri deschise purtati manusi
de cauciuc si folositi mijloace de protectie suplimentara (masti
etc.) pentru activitati care necesita un contact mai strans.
Materialele protectoare trebuie evident schimbate si aruncate
inainte de examinarea altui pacient. Persoana care examineaza
pacientul nu trebuie sa aiba nici un fel de rani deschise. De
asemenea, spalatul pe maini în mod frecvent este o alta modalitate
eficace de reducere a raspandirii oricarui fel de virus sau
infectie.
c) Daca ati fost diagnosticat ca seropozitiv nu donati sange, sperma
sau organe si NEAPARAT evitati sarcina.
Produse naturale
Calivita recomandate in sida:
Solicita o schema de tratament personalizata
Recomanda unui prieten
|