Exista insa si electroni necuplati, singuri si instabili, “nerabdatori” sa se imperecheze, fie si cu electronii altor atomi. Ei se gasesc practic pretutindeni - in aerul pe care il respiram, in substantele chimice, in intregul organism - si reactioneaza cu agresivitate (radical), in tendinta lor de a scapa de singuratate astfel se formeaza radicalii liberi.

Acest mare pas in cunoasterea medicala a fost, bineanteles, ignorat timp de doua decenii de comunitatea medicala, pana cand dovezile in sprijinul acestei teorii au devenit complesitoare, astfel incat ea nu a mai putut fi negata, devenind un fapt incontestabil.

Compusii chimici complecsi, cum sunt cei din structura fiintei umane, dobandesc stabilitatea prin paritatea electronilor moleculelor.

Atunci cand o molecula pierde un electron, ea devine dezechilibrata din punct de vedere electrochimic, instabila biochimic si extrem reactiva, cautand sa-si recapete stabilitatea prin sustragerea violenta a unui electron de la alta molecula.

In fiecare dintre celulele corpului nostru se formeaza circa 10.000 de radicali liberi pe zi. Dintre acestia, radicalii de oxigen sunt cei mai agresivi. Daca ajung in plasma unei celule straine, ei ii capteaza electronii.

Asadar, electronii isi schimba posesorul, se nasc mereu noi radicali liberi, porneste o reactie in lant. Astfel, se poate ajunge la dezechilibre enzimatice, modificari ale materialului genetic (mutatii), ca si la transformarea celulelor normale in unele atipice: cancer.

Si inflamatiile, precum si suprasolicitarea fizica sau psihica genereaza radicali liberi. Temperaturile foarte ridicate, razele ultraviolete si Roentgen favorizeaza, de asemenea, formarea acestor particule agresive.

Totodata, radicalii liberi pot patrunde in organism venind din exterior, de pilda prin fumul de tigara, alcool, medicamente, ozon, smog, gaze de esapament, pesticide, metale grele si reziduuri continute in alimente.

De fiecare data cand un radical liber (provenind, spre exemplu, de la reziduurile toxice din mediul inconjurator) ataca o molecula normala pentru a-i sustrage un electron, molecula isi modifica in urma acestui proces proprietatile initiale, transformandu-se la randul ei in radical liber.

O celula mutilata in acest fel la nivel molecular isi pierde functiile de baza, transformandu-se intr-o sursa de noi radicali liberi, gata sa atace alte celule si denaturandu-le functiile. Se genereaza astfel un lant necontrolat de reactii biochimice daunatoare pentru organism, cu repercursiuni foarte grave in timp.

Doctorul Harman descrie activitatea radicalilor liberi ca pe un fel de "iradiere interna" care ataca si distruge fara crutare celulele si tesuturile, provocand diverse simptome atribuite in mod obisnuit imbatranirii: zbarcirea pielii, pete pigmentare, cataracta, artrita, ingrosarea arterelor, bolile de inima, glaucomul, boala Alzheimer, pierderea memoriei, apoplexie, senilitate, cancer si alte stari degenerative.

Imbatranirea este, prin urmare, nu un proces cronologic cauzat de trecerea timpului, ci mai curand un proces biologic determinat de viteza cu care radicalii liberi sunt asimilati in organism, distrugand celulele, atacand tesuturile si afectand functiile vitale.

Fiintele umane au fost dintotdeauna expuse efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, pentru ca acestia sunt si subprodusi naturali ai metabolismului nostru. Radicalii liberi produsi de propriul organism joaca un rol important in sistemul de aparare celulara, distrugand bacteriile si virusurile, descompunand poluantii chimici si neutralizand toxinele.

Efectele potential daunatoare ale productiei normale de radicali liberi din organism sunt tinute sub control de enzimele de curatare, destinate special acestui scop.

Astazi exista insa prea multe surse noi, artificiale, de radicali liberi, pe care mecanismele naturale de aparare ale organismului nu le mai pot stapani.

Sursele externe de radicali liberi includ radiatia nucleara, razele X si microundele, metalele toxice ca Aluminiul si Cadmiul din apa potabila, smogul, aditivii alimentari chimici, fumul de tigara, gazele de esapament (in special compusii cu Plumb) si, poate cea mai semnificativa, uleiurile vegetale hidrogenate omni-prezente in preparate uzuale precum margarina de consum.

Aceste grasimi artificiale se oxideaza in clipa in care intra in contact cu aerul si continua acest proces in interiorul organismului, producand un lant de reactii de mutilare la nivel molecular care distrug celulele si functiile vitale cu o viteza superioara capacitatii de aparare a organismului. Toate substanbtele enumerate mai sus produc radicali liberi atunci cand sunt oxidate (combinate cu oxigenul) si descompuse.

Toate uleiurile vegetale hidrogenate sunt adevarate bombe cu radicali liberi care explodeaza in momentul in care le consumati. Acestea includ margarina, sosurile imbuteliate pentru salate, uleiurile de gatit, cremele fara lapte.

Deoarece temperatura inalta accelereaza procesul de oxidare, toate alimentele indelung tinute pe foc au un continut deosebit de ridicat de radicali liberi. In opinia doctorului Harman si a altor oameni de stiinta, oxidarea grasimilor nesaturate in organismul uman este principala cauza a patologiei celulare asociate procesului de imbatranire.

Dintre toate tesuturile, creierul contine cel mai inalt procent de grasimi nesaturate, astfel ca celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi. Dietele artificiale ale zilelor noastre, mai ales in lumea occidentala, au inlocuit multe grasimi naturale cu grasimi nesaturate, produse din uleiuri vegetale hidrogenate alterate din punct de vedere chimic si private de substante nutritive.

Organismul uman, care nu poate trai in lipsa grasimilor, este nevoit sa accepte moleculele de grasime nesaturata ca substituent pentru acizii grasi naturali necesari, aceste molecule de grasime artificiala fiind astfel incorporate in matricele celulare, in mod particular in celulele creierului si in globulele albe care manifesta cea mai mare aviditate pentru grasimi.

Odata intrate in structura celulara, aceste molecule de grasime denaturata se oxideaza si elibereaza val dupa val radicali liberi corozivi care ataca celulele sanatoase, producand in cele din urma deficiente genetice fie prin uciderea celulei, fie inducandu-i acesteia un comportament aberant. Multi oameni de stiinta considera actualmente ca acesta este unul dintre mecanismele primare ce produc cancerul.

Doctorul Ross Pelton, cercetator in domeniul preintampinarii imbatranirii creierului, afirma: "Reactiile grasimilor si ale uleiurilor hidrogenate sunt atat de periculoase si daunatoare sanatatii, incat nu poate fi facut nici un compromis. Grasimile hidrogenate nu trebuie introduse in alimentatia nici unui om sau animal!".

Pentru a ne apara impotriva acestui atac deosebit de virulent este recomandat sa eliminam pe cat posibil toate surselor de radicali liberi ca: grasimile nesaturate, apa de la robinet, aparatele cu microunde si fumatul.

Sa fortificam organismul pentru ca acesta sa poata lupta in mod natural cu armele pe care le detine. In acest sens, s-a descoperit ca diverse preparate pe baza de substante nutritive si plante medicinale, atunci cand sunt luate in doze suficiente si in combinatii corecte, neutralizeaza radicalii liberi inainte ca acestia sa produca vatamari cuantificabile. Aceste preparate se numesc antioxidanti sau "curatatori de radicali liberi".

La intrunirea anuala a Asociatiei Americane pentru Dezvoltare Stiintifica din 1992, biologul Michael Ross de la Universitatea California a raportat descoperirea a ceea ce el a denumit "gena anti-imbatranire". Aceasta gena este responsabila pentru reglarea productiei de enzime antioxidante, fara de care tesuturile noastre ar "arde" imediat in "focul" permanent intretinut in organism de radicalii liberi.

Multi oameni de stiinta sunt de parere ca procesele de imbatranire sunt un simplu efect secundar al scaderii productiei de enzime antioxidante.

Glutation-peroxidaza si superoxid-dismutaza sunt principalii distrugatori de radicali liberi, iar pentru a putea sa le produca pe cont propriu organismul are nevoie de aporturi importante de minerale si oligo-elemente ca Seleniu si Zinc.

Fara Zinc si Seleniu in cantitati suficinete, sinteza acestor doua enzime vitale devine imposibila. Seleniul a disparut aproape complet din alimentatia omului actual, si aceasta din cauza proceselor artifiliale de cultivare si de prelucrare. In plus, cea mai mare parte a populatiei inregistreaza un deficit cronic de zinc. Adaosurile zilnice de zinc si seleniu sunt de aceea esentiale pentru a asigura cantitatile adecvate de enzime antioxidante.

Alaturi de productia interna de antioxidanti a organismului, exista si agenti externi care manifesta activitate antioxidanta atunci cand ajung in sistemul digestiv uman. Printre aceste surse externe de antioxidanti se numara vitaminele A, C, E, B1, B5, B6, Beta-Carotenul (precursorul vitaminei A) si aminoacizii Taurina, Cisteina, Metionina si Glutation.

Produsele CaliVita sunt recomandate ca terapie anti-imbatranire prin combaterea eficienta a oxidarii si degenerarii celulare produse de radicalii liberi. O terapie in sine impotriva imbatranirii o reprezinta si unul din cele 20 de programe ale dispozitivului energetic BioHarmonex.

   << back                                                                                  Recomanda unui prieten