Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta
denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Denumirea de glucide provine de la cuvântul grecesc glykus, ceea ce înseamna dulce,
întrucât majoritatea elementelor din aceasta clasa au gust dulce. Glucidele intra în componenta celulelor, tesuturilor, fermentilor,
unor hormoni, a factorilor de coagulare a sângelui. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul),
galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente în vegetale), pectina,
glicogenul (din muschi si ficat).
|
Glucidele constituie o sursa importanta de energie în organism. La
arderea 1g de glucide se degaja 4 kcalorii. Procesul de degajare a
energiei la arderea glucidelor se produce rapid, comparativ cu
alte surse energetice ale organismului. De aceea glucoza si
zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii.
Glucidele sunt indispensabile la
metabolismul proteic si lipidic. La oxidarea glucozei se formeaza
o cantitate impunatoare de adenozin trifosfat (ATF). Energia din
ATF este unica forma de energie consumata de organism pentru
înfaptuirea diferitelor functii fiziologice. |
|
Rolul glucidelor este deosebit de
mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul
principal al glicogenului (rezerva principala de glucide în organism).
Glicogenul se depune în ficat si muschi. El joaca un rol important în
reglarea nivelului de zahar din sânge. Continutul total de glicogen în
organism este de 500g (1/3 se localizeaza în ficat si 2/3 - în muschii
scheletului). Daca glucidele nu patrund în organism cu hrana, atunci
aceste rezerve se epuizeaza în timp de 12-18 ore. În asemenea cazuri
se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult
mai mari ca ale glucidelor).
Amidonul este sursa principala de
glucide în ratia alimentara. El intra în componenta cerealelor,
cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune în
dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurând
continutul normal de glucoza din sânge.
Celuloza si hemiceluloza,
numite fibre alimentare, nu se digera în organism, datorita
consistentei fibroase pe care o au. Ele stimuleaza peristaltismul
intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc
eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a
altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala,
contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului
zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor
inflamatorii la nivelul rectului.
| Ratia alimentara trebuie sa contina
30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra în
componenta produselor vegetale.
Ele au o importanta deosebita la
vârstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza în caz de
procese inflamatorii si peristaltism marit al intestinului.
Fibrele
alimentare au actiune colagoga si se recomanda bolnavilor cu patologii
hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot
servi tarâtele de grâu (15-30g zilnic), adaugate la bucate.
Pectina intra în componenta
fructelor si legumelor. |
|
Ea are însusiri cleioase, actiune curativa la
tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la normalizarea
metabolismului colesterolului, microflorei intestinale,
peristaltismului intestinal, se foloseste la tratarea si pentru
profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale.
Glucidele nu fac parte din numarul
substantelor esentiale, ele putând fi sintetizate în organism din
aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide în ratia
alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta glucidelor
provoaca dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea
procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor
cetonici si intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu
descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie
si pentru sinteza glucozei.
Este daunator si surplusul de glucide:
provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul
produselor alimentare bogate în amidon, al fructelor si legumelor cu
continut înalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane
si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica înalta,
lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care
le contin produsele vegetale.
Norma zilnica de glucide în
ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi,
inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma
50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele
care îndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de
glucide. Astfel, ei pot consuma pâna la 600-700g de glucide zilnic.
<< back
Recomanda unui prieten
