Denumirea de lipide provine din limba
greaca - lipos - gras, grasime. Grasimile intra în grupa
lipidelor simple si reprezinta eteri compusi ai acizilor grasi si
alcool trivalent al glicerinei.
Lipidele constituie o importanta sursa
energetica a organismului. La arderea 1 g de lipide se degaja 9
kcalorii. Dupa origine, grasimile se împart în vegetale si animale.
Ele contin acizi saturati si nesaturati. Grasimile bogate în acizi
grasi saturati sunt solide la temperatura obisnuita, cele bogate în
acizi grasi nesaturati sunt lichide si se numesc ulei.
|
Grasimile îndeplinesc un rol energetic în organism si se folosesc
la lupta acestuia contra frigului, intra în componenta celulelor
organismului, pot fi sintetizate din produsele intermediare ale
metabolismului proteic si glucidic, dar aceste grasimi nu contin
acizi grasi polinesaturati, care se numesc esentiali.
Grasimile contribuie la absorbtia
vitaminelor liposolubile si servesc ca sursa a acestor vitamine.
Grasimile stimuleaza peristaltismul intestinal, eliminarea bilei,
functia exocrina a pancreasului, îmbunatatesc calitatile gustative
ale hranei si provoaca senzatia de saturatie. Grasimile se
depoziteaza ca substanta de rezerva în tesutul adipos sub piele,
în jurul unor organe. |
|
Rezervele adipoase cresc la consumul
exagerat de grasimi alimentare si glucide, ducând la obezitate. Consumul în exces al grasimilor
bogate în acizi grasi saturati (palmitic, stearic, butiric, capronic
s.a), are ca urmare cresterea colesterolului în sânge cu depunerea lui
în peretii arterelor si sclerozarea lor, contribuie la dezvoltarea
aterosclerozei. în acizi grasi saturati sunt bogate untul, untura de
porc, carnea, pestele gras.
Acizii grasi polinesaturati, care nu
pot fi sintetizati în organism sunt: linoleic, linolenic. Ei se numesc
esentiali si trebuie sa patrunda în organism cu hrana. În prezenta
vitaminei B6 acizii linoleic si linolenic se transforma în acidul
arahidonic. Acizii arahidonic si linoleic sunt predecesorii
prostaglandinelor, ei poseda proprietatile de a spori elasticitatea si
micsora permeabilitatea vaselor, de a forma cu colesterolul compusi
usor solubili, grabind transformarea în ficat a colesterolului în
acizi biliari si contribuind astfel la eliminarea colesterolului din
organism, de a stimula eliminarea bilei si peristaltismul intestinal.
Acesti acizi asigura cresterea si dezvoltarea normala a organismului,
intensifica actiunea lipotropa a colinei si stimuleaza sinteza
acesteia.
Acidul linoleic inhiba cresterea
tumorilor. Insuficienta de acizi grasi polinesaturati provoaca
dermatite, micsoreaza capacitatea de reproductie. Lipsa sau prezenta
lor în cantitati insuficiente deregleaza utilizarea celorlalti acizi
din organism. Sursa principala de acizi grasi polinesaturati sunt
uleiurile vegetale nerafmate. Acidul linoleic constituie în uleiul de
floarea-soarelui 68%, de soia - 58,8%, de porumb - 53%, de maslin -
15%; în untura de porc -8,8%, de vita - 2,2%, de gaina - 18 - 23%, în
unt - 3,6%.
Necesarul zilnic al organismului de
acid linoleic este de 2-6g ceea ce echivaleaza cu 10-15g de ulei
vegetal nerafinat. Pentru a crea un surplus de acid linoleic în
organism se recomanda un consum zilnic de 20-25g de ulei vegetal
nerafinat. Norma zilnica de acid linolenic este de 0,2-0,6g.
Acizii grasi saturati (palmitinic,
stearinic sa.) se gasesc în grasimile animale (unt, smântâna, untura)
în proportii satisfacatoare. Pentru sinteza grasimilor proprii
organismul are nevoie de acizi grasi saturati si nesaturati în anumite
proportii.
Limitarea considerabila a grasimilor
în alimentatie se soldeaza cu micsorarea masei corporale, rezistentei
organismului catre factorii daunatori ai mediului înconjurator
(infectie, frig sa.)., retine cresterea si dezvoltarea organismului
tânar.
| Surplusul de grasimi în alimentatie
duce la dereglarea metabolismului, contribuie la aparitia unor maladii
(ateroscleroza, diabet zaharat s.a.), face sa sporeasca masa corpului,
micsoreaza pofta de mâncare, provoaca disfunctia ficatului,
pancreasului, intestinelor, mareste coagulabilitatea sângelui. Deficitul metioninei, colinei, lecitinei, pe fondul surplusului de
grasimi, contribuie la infiltrarea lipidica a ficatului. Excesul de
grasimi cu limitarea glucidelor deseori contribuie la aparitia
acidozei ca rezultat al acumularii în organism a corpilor cetonici
(produsi de oxidare incompleta ai metabolismului lipidic). Grasimile sunt purtatori ai
fosfolipidelor cu actiune lipotropa. |
|
Din acizii grasi nesaturati
esentiali si fosfolipide se sintetizeaza prostaglandinele - substante
cu actiune asemanatoare cu cea a hormonilor si care se mai numesc
hormoni ai tesuturilor. În componenta lipidelor intra
lecitina si colesterolul. Spre deosebire de grasimi neutre, aceste
substante nu au însusiri energetice. Lecitina este compusa din
glicerina, acizi grasi, acid fosforic si colina. Ea are actiune
lipotropa, este antagonist al colesterolului cu actiune
antisclerotica, mareste rezistenta organismului catre substantele
toxice, stimuleaza eliminarea bilei, sinteza eritrocitelor si a
hemoglobinei. Lecitina face parte din fosfolipide. Ea se sintetizeaza
de catre toate celulele organismului. Necesarul zilnic de fosfolipide
este de 5g. Sunt bogate în lecitina galbenusul de ou, smântâna,
frisca, uleiurile vegetale nerafinate.
Colesterolul face parte din grupa
sterinelor si intra în componenta tuturor celulelor si lichidelor
organismului, contribuie la sinteza acizilor biliari, hormonilor
suprarenalelor, sexuali, normalizeaza permeabilitatea membranelor
celulare si, sub actiunea razelor ultraviolete, se transforma în piele
în vitamina D3. O parte de colesterol se sintetizeaza în organism de
catre diferite celule ale tesuturilor, iar alta patrunde cu hrana.
Sunt bogate în colesterol galbenusul de ou, untul, smântâna, carnea de
vita si de porc, pestele sa.
Colesterolul din produse alimentare se
dizolva mai greu decât colesterolul endogen. În organism, colesterolul
se sintetizeaza din acid acetic (produs al metabolismului intermediar
al glucidelor si lipidelor). Excesul de colesterol prezinta unele
riscuri pentru sanatate. Uleiurile vegetale contin fosfolipide si
sitosterina care micsoreaza nivelul colesterolului din sânge.
Sitosterina împiedica absorbtia colesterolului în intestin prin
formarea de compusi greu solubili. Colesterolul se elimina din
organism cu bila, prin membrana intestinului gros. Continutul limitat
al colesterolului în ratia alimentara face sa sporeasca sinteza lui în
organism. Norma zilnica de colesterol este de 0,3-0,6 g.
În grasimi se dizolva
vitaminele liposolubile A, D, E, K.
Necesitatea medie a omului sanatos în
grasimi constituie 30% din valoarea energetica a ratiei. La persoanele
ce îndeplinesc un lucru fizic greu acest indice se mareste pâna la
35%. Folosirea în limitele normei a grasimilor constituie I -1,5g la
kg, sau 70-100g pe zi pentru o persoana cu masa corpului de 70 kg. La
calcularea lor se tine cont de grasimile libere si de cele care intra
în componenta produselor alimentare. Pentru persoanele în vârsta se
recomanda micsorarea continutului de grasimi din ratia alimentara
zilnica pâna la 25% din valoarea energetica. Uleiurile vegetale
trebuie sa constituie 25-30g din grasimile consumate.
Sursele principale de grasimi sunt:
uleiurile vegetale (99,9%), untul (82,5%), brânza de vaci (18%),
cascavalul (23,5%), carnea de vita (20,2%), carnea de porc
(27,8-49,3%), carnea de gaina (20,2%), nucile (54,5%).
<< back
Recomanda unui prieten
