 |
Dracila
- (berberis vulgaris)
Dracila mai este numita popular macris spinos, macris iepuresc, agris rosu. Aspectul sau este de
nuiele plecate din una si aceeasi radacina si in unele cazuri intalnim tulpini groase in diametru de 5-6 cm din care pleaca nuiele
ajungand la o inaltime de 2 m. Aceste nuiele au ramurile acoperite
cu ghimpi tripli, divergenti, ramuri de culoare rosie cand sunt tinere, dar cand se intareste, coaja lor se schimba in cenusiu
murdar, iar lemnul este galben.
Frunzele de dracila sunt adesea
rosii, ovale si dispuse in fascicole care pornesc din acelasi loc cu ghimpi si struguri florali. Aceste flori sunt galbene cu miros
neplacut si atarna in jos. Fructele sunt boabe ovoide, de culoare rosie aprinsa si au un gust acrisor si placut. Creste indeosebi prin
tufisuri si lunci, spontan pe coaste etc. Recoltarea se face in mod deosebit asupra coajei, in perioada septembrie-octombrie.
Compozitia chimica a coajei de dracila consta in: alcaloizi, berberina (in mare
cantitate), berbamina si oxiacanthin vinetin etc. Medicina stiintifica a constatat o stimulare a aparatului circulator
si a respiratiei atunci cand se foloseste aceasta.
Astfel, in starile de epuizare acuta sau cronica, circulatia sangelui se
imbunatateste, pulsul devenind mai sanatos, iar respiratia mult mai usoara. Actiunea sa nu este violenta, dar foarte pretioasa.
Dr. Riperger, dr. Newton si dr. Lippe o pretuiesc indeosebi ca un mare
potrivnic al calculilor biliari. De asemenea, au actiune antiinflamatorie asupra ficatului, vezicii biliare, rinichilor si a
basicii udului. Diminueaza durerile menstruale.
<< back
Recomanda unui prieten
|
|
