|
Smochin
Smochin este o planta
de origine mediteraneana. Era foarte raspandit in Antichitate
in Grecia, la Roma, in nordul Africii (Cartagina) unde
fructele lui erau foarte apreciate si erau socotite ca au o
actiune favorabila asupra organismului din cauza virtutilor
sale intaritoare si igienice. Grecii si romanii aveau o
consideratie deosebita pentru acest fruct.
|
Se povesteste ca,
prin contemporanii sai, Caton aprecia atat de mult acest fruct
incat era supranumit philo suxo (iubitorul de smochine).
Socotita ca extrem de hranitoare si de intaritoare
(intr-adevar, datorita mai ales bogatiei sale in zahar)
smochina era consumata de toti cei care aveau de facut
eforturi mari fizice; atletii consumau multe smochine atunci
cand faceau antrenament fizic intens si mai ales in timpul
concursurilor. Printre muncitori, mai ales la tara, smochinele
formau o parte importanta a alimentatiei. Galien povesteste
ca, multumita consumarii lor, paznicii viilor care in perioada
culesului se hraneau numai cu paine, struguri si smochine se
simteau foarte bine in urma acestei alimentatii fiindca se
ingrasau simtitor. |
|
Proprietatile nutritive ale smochinelor. In timpul
Renasterii smochinele erau des recomandate datorita
proprietatilor lor nutritive de netagaduit si a virtutilor lor
laxative. Compozitia smochinelor este cu totul diferita, dupa
cum este vorba despre smochine proaspete sau uscate: -
smochine proaspete: apa 84,8%, materii azotate 0,79%, celuloza
1,23% si materii extractive 12,15 (dintre care 3,7 zahar); -
smochine uscate: materii azotate 5,20%, materii grase 2,10,
materii extractive 79,94 (din care 48,4 zahar), celuloza 8,06
si cenusa 4,70.
Un cercetator contemporan a gasit in toate
partile smochinului un latex capabil sa digere fibrina si
datorita acestei afectiuni el a fost comparat cu sucul
pancreatic. Acest latex cuprinde o amilaza care lucreaza
asupra amidonului si o proteza care ataca mai ales laptele
fiert. Este interesant de amintit ca grecii din antichitate
intrebuintau latex-ul smochinului la prepararea branzeturilor.
Smochinele nu au contraindicatii. Smochina proaspata are un
miros duceag, o aroma delicata si patrunzatoare, se topeste in
gura si lasa o minunata senzatie de prospetime, cu un parfum
subtil, nedefinit. Din pacate la cea mai neinsemnata lovire,
coaja ei extrem de subtire crapa, carnea se vestejeste,
fermenteaza si capata un gust de putreziciune. Semintele pe
care le cuprind dau smochinelor proprietati laxative, care
sunt cunoscute din totdeauna si sunt apreciate de foarte multe
persoane cu intestinul lenes.
Uscate, smochinele sunt si mai
hranitoare pentru ca substantele pe care le cuprind se gasesc
in proportii mai ridicate (100 grame de smochine uscate produc
250 calorii). Decoctia de smochine da un lichid care poate
sluji drept gargara in angine. Intrebuintarea sa a fost
recomandata, de asemenea, contra abceselor gingiilor; in acest
scop se aplica o jumatate de smochina pe regiunea umflata.
Smochinele nu au
contraindicatii. Cand sunt culese prea devreme pot sa provoace
unele iritatii pe mucoasele gurii si tubului digestiv (diaree)
si, la persoanele predispuse, pot provoca reactii cutanate
(acnee, eczema etc.). Singura contraindicatie in cazul
smochinelor uscate este pentru diabetici care digera perfect
smochinele proaspete, dar nu le suporta intotdeauna bine
uscate.
<< back
Recomanda unui prieten
|
