Home > Plante medicinale > Stejar

Stejar (Quercus robur) -  gorun, gorin, goron, grădin, grădun, gurun, jip, tufan

Stejar arbore inalt pana la 50 m, cu coroana larga, frunze alterne lobate, flori dispuse monoic in amenti, fructul - o ghinda. Il puteti intalni pe dealurile mijlocii si inalte, formand arborete pure sau arborete in amestec cu alti arbori.

Frunza de stejarSe recoltează scoarţa netedă a ramurilor tinere de 3-5 ani, cu grosimea de până la 10 cm, recoltată în perioada optimă din martie-aprilie, când scoarţa se desprinde uţor datorită începerii circulaţiei sevei. Recoltarea constă în tăieri inelare la distanţe de 10-30 cm care se unesc apoi printr-o tăietura în lung, astfel fragmentele desprinse în formă de tub se usucă la soare în aer liber, în strat subţire.

Bolile în care se utilizează:

Uz intern: diaree, hemoragii interne, ciclu menstrual abundent, colici abdominale. În tratamentul intern aplicaţiile cu această plantă se realizează printr-un decoct preparat din: 2 linguriţe coajă mărunţită la 200 ml apă rece care se fierbe 20-30 min din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Uz extern: amigdalite, răni purulente, stomatite, dureri de dinţi, faringită, hemoragii nazale, hemoroizi, transpiraţii la picioare.
Un decoct din 3 linguriţe la 200 ml apă rece care se fierbe tot 20-30 min şi care se utilizeză la gargară de 3-4 ori pe zi ca şi pentru comprese şi băi de sezut.

Fructele de stejar conţin amidon, uleiuri, săruri minerale, vitamine. Pentru a fi folosite se pulverizează ca antidiareic sub formă de decoct - o linguriţă de ghindă la o ceşcuţă de apă, care se bea dimineaţa, pe stomacul gol.
Cafeaua de ghinda este indicată şi în tratarea anemiilor şi a rahitismului.

 << back                                                                                  Recomanda unui prieten

Google
 
©2005 Sanatateata.com